Prostitutia nu este văzută de către femei ca o posibilă carieră. Nici o femeie nu îsi doreste să fie transformată într-o masină de făcut sex, care îndură orice perversiuni, dacă acestea au fost plătite. Datorită lipsei protectiei sociale, a ignorantei ”gulerelor albe” privind calvarul zilnic al unei prostituate, a neeficientizării aplicării legilor privind proxenetii, printr-un cinism al clientilor, femeile sunt silite să intre în prostitutie. Ele îsi vor pierde independenta, îsi vor toci sentimentele, vor fi supuse unui proces cotidian de depersonalizare, sub privirile nepăsătoare ale ”oamenilor de bine”, ”preocupati” de soarta lor. (7)
Aproximativ trei pătrimi din femeile traficate nu sunt în cunostintă de cauză asupra faptului că ele au drept destinatie cluburi de strip-tease, bordeluri ori stradă, unde sunt vândute unor cumpărători înversunati. Majoritatea femeilor caută să scape de sărăcie, de violentă si de lipsă de perspectivă, dar, intrate sub controlul pestilor ori al traficantilor, ele sunt ”călite” de prostitutie prin constrângeri fizice, sexuale si economice, prin violentă. Fără nici o altă sansă de scăpare, femeile sfârsesc prin a spera într-un eventual câstig de bani, de-ajuns pentru a-si răscumpăra datoria pentru dependenta fiecăreia de pestele său ori în descoperirea unei posibilităti de evadare. Supunerea femeilor fată de numeroasele acte sexuale nedorite generează traume ale mintii si ale corpului lor. Supravietuitoarele sistemului prostitutiei relatează adesea că fiecare act prostitutional este simtit ca un viol. În scopul îndurării multiplelor violuri ale corpului lor, femeile folosesc droguri si alcool pentru a neutraliza efectul injuriilor si al amenintărilor fizice asupra demnitătii si integritătii lor corporale. În final, sănătatea fizică si emotională a femeilor este distrusă. (4)
”Prostitutia nu reprezintă o încununare a sexualitătii feminine. Repet, femeile si copiii se supun cerintelor proxenetilor si clientilor deoarece vor bani, mâncare, adăpost, haine si NU sex. Ele nu se asociază cu proxenetii pe motiv că ar avea un apetit sexual foarte mare. Nu actionează sub influenta dorintelor lor sexuale, ele sunt folosite pentru a stimula si a satisface dorinte sexuale masculine. Nici o femeie din câte am cunoscut până acum nu a intrat în prostitutie pentru sex. După ce femeile se lasă de această meserie, nu se lamentează pe motiv că ar avea într-adevăr nevoie de sex. Prostitutia nu are nimic de-a face cu sexualitatea feminină. Ea prezintă cea mai degradantă imagine a sexualitătii feminine, înfătisându-le pe femei ca făcând un serviciu sexual bărbatului, cu o dispozitie sexuală neconditionată.
Prostitutia nu este sinonimă cu sexul. Este o violentă împotriva femeilor. Ea stă la intersectia dintre incest, viol, violentă si tortură. Dominatia bărbatilor asupra femeilor în prostitutie este o realitate tragică.” (8)
Asa cum se observă în cele trei fragmente de mai sus, femeile care intră în prostitutie nu fac acest lucru de plăcere, ci fortate de împrejurări, fie că este vorba de sărăcie, lipsa mijloacelor de supravietuire, fie un anumit context social sau familial. Cele mai multe cazuri însă ajung să se prostitueze în urma unor violuri sau agresiuni suferite în copilărie sau în adolescentă. Din studiul Prostitution in Five Countries: Violence and Post-Traumatic Stress Disorder de Melissa Farlez, Isin Baral, Merab Kiremire si Ufuk Sezgin (realizat în anul 1996, în 5 tări ale lumii), rezultă că 62% din femeile care au răspuns la chestionar au afirmat că au fost violate în copilărie, 54% din femeile intervievate au fost bătute în copilărie până la cauzarea unor răni, iar 58% au raportat un abuz sexual în copilărie, realizat în medie de patru autori. Conform cercetărilor unui psiholog american, mai mult de 90% din cele care practică prostitutia au fost victimele unui incest sau abuz sexual.
Prostitutia în sine este un viol. Prostitutia este aproape întotdeauna o continuare a abuzului care a început mult mai devreme, de obicei, acasă. Aproape toate prostituatele au povestea unui incest sau abuz sexual în copilărie sau chiar pe amândouă. Incidenta procentului de 57% a abuzului sexual la subiecti când erau copii, în această anchetă, este probabil mic. Alte studii au arătat că un număr de 55% până la 90% dintre prostituate prezintă o astfel de situatie nefericită, ceea ce înseamnă de două ori mai mult decât abuzul sexual în copilărie, prezentat de către femeile neprostituate. O copilărie a abuzului sexual creează un mediu care defineste fetele si tinerele femei ca prostituate si sclave un auto-concept de care multe femei nu scapă niciodată. ”Prostituatele trăiesc o distrugere sistematică a personalitătii sexuale”, spune Farley. (5)
”Vârsta medie de intrare în prostitutie este de 13-14 ani. Dar aceste cifre se schimbă în timp, ele tind să se micsoreze.” (7)
Din cele de mai sus rezultă că alegerea meseriei de prostituată nu este efectiv o alegere, ci mai mult o determinare psihosocială sau familiară, produsul unei agresiuni pe care fata care ajunge să se prostitueze o suferă fizic si sufleteste înainte de a intra în prostitutie. Studiile arată că desi în trecut nu au existat experiente sexuale traumatizante, intrarea unei fete în industria sexului se va produce, de cele mai multe ori, prin violarea ei de una sau de mai multe persoane, fiind tinută izolată pentru o anumită perioadă de timp în conditii inumane (mizerie, întuneric, frig si foame). Metoda este tipică tehnicilor de reeducare în urma cărora este distrusă personalitatea femeii, rezistenta fizică si psihică sau suportul sufletesc al oricărei opozitii. Femeia devine astfel un instrument, un obiect în mâna celor care o exploatează sexual, pesti sau patroni. Violurile pe care femeia le va suferi ulterior (în medie o dată pe săptămână, vezi studiul realizat în Portland Oregon) îi vor sustine această stare de dezagregare sufletească de soc sau această anulare a personalitătii, caracterizată de lipsa oricărei vointe. După raportul dat de Consiliul pentru probleme legate de prostitutie (Council Prostitution Alternatives), femeile prostituate au fost violate aproximativ o dată pe săptămână. Odată intrată în prostitutie, femeia va suferi aproape continuu o experientă traumatizantă care conduce la dezechilibrul sau boala datorată stresului post traumatic (P.D.S.T.).
Boala dezechilibru datorat stressului posttraumatic – este echivalentul modern al socului din bombardamente sau al epuizării de după luptă. Aceasta lasă în urmă supravietuitori coplesiti emotional de ideea pericolului fizic si torturati de cosmaruri si flash-uri recurente, uneori putând dura zeci de ani.
Pentru a efectua acest studiu prezentat la întâlnirea anuală a Asociatiei Psihologilor Americani de la San Francisco, cercetătorii au intervievat aproximativ 500 de prostituate din toată lumea si au constatat că 2/3 sufereau de dezechilibre datorate stressului posttraumatic, spre deosebire de populatia generală, din care sunt afectati mai putin de 5%.
Studii efectuate asupra veteranilor din Războiul din Vietnam au evidentiat că această boală poate fi diagnosticată la 20-30% dintre ei, ceea ce reprezintă aproximativ jumătate din cei ce prezintă probleme psihice de lungă durată.
”De fapt, trebuie să vedem în prostitutie un agent stresor traumatic”, a afirmat dr. Melissa Farley psiholog si cercetător la KPMC din San Francisco, ce a condus studiul împreună cu colegi din Africa si din Turcia.
Utilizând o scală (folosită de cei care cercetează impactul stressului posttraumatic asupra militarilor) pentru a determina severitatea traumelor, echipa dr. Farley a descoperit că prostituatele au înregistrat o formă ceva mai severă de boală decât chiar veteranii din Vietnam, care erau în tratament.
Frecventa dezechilibrului provocat de stressul posttraumatic în rândul prostituatelor s-a dovedit a nu fi relationată cu nationalitatea sau cu locul de lucru. Era la fel de comun atât în Istambul, cât si în San Francisco, atât printre bărbatii si femeile ce lucrau în 3 bordeluri pretentioase din Johannesburg.
În contrast cu ”romantica ” viziune a prostitutiei oferită de Hollywood, ”prostitutia nu înseamnă doar alegerea unei meserii”, a spus dr. Farley. Mai mult de 90% dintre prostituatii care au participat la acest studiu au afirmat că ar dori să ”evadeze” din acest mod de viată. (5)
