in

Transumanism explicat simplu

postumano grok
Fotografii realizate de Wolfgang Eckert de pe Pixabay

Să încercăm mai întâi să înțelegem ce este transumanismul.
Nu se vorbește prea mult despre asta, iar pentru unii, termenul transumanism nu înseamnă nimic. Cu toate acestea, se răspândește.

Filmele, anime-urile, manga, benzile desenate sunt pline de el.

Să menționăm:

Blade Runner (1982), un viitor în care tehnologia a permis crearea de replicanti, ființe umane artificiale folosite pentru sarcini periculoase.

Blade Runner 2049 (2017). Un remake al filmului original, continuă să exploreze temele replicantilor și evoluția lor tehnologică și socială.

Ghost in the Shell (1995), un anime cyberpunk care explorează un viitor în care oamenii își pot îmbunătăți corpul și mintea cu tehnologii cibernetice.

The Matrix (1999), unde omenirea este prinsă într-o simulare virtuală creată de mașini inteligente, cu teme de îmbunătățire umană și realitate virtuală.

Gattaca (1997), în care ingineria genetică determină statutul social și oportunitățile de viață, explorând tema îmbunătățirii genetice, într-o lume în care practic toți copiii se nasc in vitro.

Elysium (2013), unde bogații trăiesc pe o stație spațială avansată, iar săracii rămân pe un Pământ ruinat, cu tehnologii medicale avansate și îmbunătățiri cibernetice.

Upgrade (2018), după paralizie, protagonistul primește un implant tehnologic care îi permite să-și controleze corpul și să obțină abilități extraordinare.

Alita: Battle Angel (2019), într-un viitor post-apocaliptic în care cyborgii sunt comuni, urmărește o tânără cyborg care încearcă să-și descopere trecutul și destinul.

A.I. Artificial Intelligence (2001), roboți cu inteligență artificială coexistă cu oamenii, explorând teme de conștiință și umanitate.

Transcendence (2014), un cercetător în inteligență artificială își transferă conștiința într-un computer, explorând implicațiile nemuririi digitale și ale superinteligenței.


Dar ce este transumanismul?

Este o mișcare culturală care susține utilizarea descoperirilor științifice și tehnologice pentru a spori capacitățile fizice și cognitive și pentru a îmbunătăți acele aspecte ale condiției umane considerate nedorite, cum ar fi boala și îmbătrânirea, cu scopul unei posibile transformări post-umane.
Intenția este de a merge dincolo de uman: nu întâmplător, uneori se folosește acronimul H, H+ sau H-plus.

Este evident, însă, că dacă se depășește umanul, se riscă pierderea umanității.

În cele din urmă, transumanismul este încercarea umană de a atinge nemurirea și de a cuceri moartea.

Este un concept anti-creștin. Este corect să luptăm împotriva bolii, suferinței și mizeriilor vieții pământești, dar este iluzoriu să credem că putem depăși limitele vieții umane doar prin forțele proprii, chiar dacă acestea sunt sporite de tehnologie.

Ființa umană rămâne mereu aceeași: evoluează biologic, își îmbunătățește mediul prin noi organizații, noi abilități, invenții și tehnologii.

Important este să folosim noile cunoștințe cu respect pentru demnitatea umană, libertate și cu prudență. Omul este cel capabil de iubire, libertate și respect față de ceilalți.

Știința este un lucru bun dacă ajută și respectă umanitatea.
Dar dacă este folosită pentru a exploata, manipula sau selecta oamenii (prin avort, experimente, eutanasie, eugenie, selecție, instrumentalizare), atunci devine negativă.

Am putea spune că știința care respectă natura și demnitatea umană este opusul transumanismului.

Să luăm, de exemplu, neuro-îmbunătățirea, o dezvoltare menită să sporească capacitățile cerebrale: în sine, îmbunătățirea creierului nu este negativă, dar dacă există riscul pierderii confidențialității mentale sau a manipulării creierului de către o rețea externă, atunci ne confruntăm cu un abuz al tehnologiei. Ca să nu mai vorbim de posibilele și neexploratele efecte secundare și contraindicații psihologice și fizice. 

Medicamentele și noile droguri sunt, de asemenea, instrumente de manipulare în domeniul neuro-îmbunătățirii: medicamentele care permit, de exemplu, să nu dormi pot fi utile pentru a lucra mai mult sau pentru a petrece mai mult timp cu cei dragi. Cu toate acestea, utilizarea lor pe scară largă ar putea deveni o obligație socială, limitând libertatea personală – gândiți-vă doar la lumea muncii sau a sportului.

Chiar și dopingul sportiv este un aspect dăunător al transumanismului: se caută performanță cu prețul sănătății, cu efecte secundare periculoase și o sărăcire a valorilor autentice ale sportului. O evoluție ulterioară este sportul îmbunătățit, adică o versiune a sportului care permite îmbunătățirea prin substanțe care sunt în mod normal interzise în sport.

Astăzi, aspecte ale transumanismului sunt peste tot: robotica și inteligența artificială sunt exemple concrete.

Putem fi doar bucuroși de dispozitivele medicale care salvează vieți, cum ar fi pacemakerul, sau de protezele mecanice care permit persoanelor cu dizabilități să meargă sau să-și trăiască mai bine viața de zi cu zi.
Chiar și roboții care evită munca repetitivă sau grea, cum ar fi exoscheletele, eliberează oamenii pentru activități mai creative.

Unele îndoieli pot apărea atunci când un robot înlocuiește personalul de recepție, făcând interacțiunea umană mai sterilă și rece.

Inteligența artificială nu face parte strict din transumanism, deși este adesea emblema acestuia, ca simbol al unui orizont viitor în care se crede că munca umană poate fi eliminată prin înlocuirea oamenilor în muncă.
Acest lucru ar putea fi adevărat, deși rămâne de văzut dacă costurile de întreținere ale roboților vor fi cu adevărat accesibile și convenabile și despre consecințele utilizării masive a roboticii asupra șomajului cu costurile sociale rezultate.


Se opune Biserica noilor tehnologii?
Nu. Biserica a susținut și a favorizat întotdeauna progresul științific atunci când este orientat spre binele omului, pentru a-l îmbunătăți și a-l spori.
Se opune, însă, manipulării omului și experimentelor pe ființe umane, deoarece acestea sunt contrare libertății și demnității sale.

În cele din urmă, transumanismul este o revigorare modernă a mitului tinereții eterne: în trecut, se căutau izvoare miraculoase sau amulete; astăzi, se caută tehnologii și descoperiri științifice care promit să cucerească boala, îmbătrânirea și, în cele din urmă, moartea.

Să fim clari: este permis, și chiar bine, să căutăm să îmbunătățim condițiile de viață, să găsim leacuri pentru boli și modalități de a asigura bunăstarea și calitatea vieții pentru existența umană.

Dar știm că lucrurile materiale nu umplu inima omului.
Ar trebui să aspirăm la cer, în loc să încercăm să prelungim viața la nesfârșit.

Papa Benedict al XVI-lea a spus că ceea ce omul își dorește cel mai profund este prietenia, fericirea, iubirea. Nu singur, ci cu Altul.
Toate acestea sunt un dar.
Prin urmare, există nevoia unui Mântuitor.
Doar cu Mântuitorul se poate ajunge în Rai.


Să menționăm câteva Anime
pe această temă

Ghost in the Shell (1995) – Plasat într-un viitor în care oamenii își pot îmbunătăți corpul și mintea cu tehnologii cibernetice. Urmărește aventurile Maiorului Motoko Kusanagi, un cyborg care lucrează pentru o secție de securitate publică.

Psycho-Pass (2012) – O societate viitoare în care tehnologia poate măsura starea mentală a oamenilor pentru a preveni crimele. Protagoniștii lucrează pentru a impune legea pe baza acestor date psihologice.

Ergo Proxy (2006) – Plasat într-o lume post-apocaliptică în care oamenii trăiesc în cupole și roboți autonomi, numiți AutoReivs, ajută omenirea. Explorează teme de identitate, memorie și conștiință.

Neon Genesis Evangelion (1995) – Un viitor apocaliptic în care omenirea folosește mecha avansate numite Evangelions pentru a lupta împotriva unor creaturi misterioase cunoscute sub numele de Îngeri. Explorează teme de psihologie și transcendență umană.

Texhnolyze (2003) – Într-un oraș subteran în descompunere, rezidenții își pot înlocui părți ale corpului cu proteze mecanice. Serialul urmărește un luptător care devine parte dintr-o luptă pentru putere între diferite facțiuni.

Akira (1988) – Un film plasat într-un Neo-Tokyo post-apocaliptic, unde experimentele militare pe puteri psihice și tehnologia avansată au dus la haos. Protagonistul dezvoltă puteri psihice devastatoare.

Serial Experiments Lain (1998) – Explorează granița dintre lumea reală și lumea virtuală prin povestea unei fete care se cufundă într-o rețea globală similară Internetului numită Wired. Abordează teme de identitate și realitate virtuală.

Blame! (2017) – O lume viitoare în care un oraș în continuă expansiune este condus de o inteligență artificială necontrolată. Un rătăcitor singuratic caută să restabilească ordinea și să salveze omenirea.

No Guns Life (2019) – După un mare război, mulți oameni au fost transformați în “Extends”, cyborgi cu îmbunătățiri mecanice. Urmărește un detectiv privat care este el însuși un Extend.

Paranoia Agent (2004) – Deși mai puțin convențional, explorează un viitor distopic prin prisma psihicului uman, cu un atacator misterios care pare să scoată la iveală traumele și nesiguranțele victimelor sale.


Sau în benzi desenate:

Transmetropolitan – Urmărește aventurile jurnalistului gonzo Spider Jerusalem într-un oraș futurist plin de corupție politică, clonare umană și tehnologie avansată.

Cyberpunk 2077: Trauma Team – Bazat pe universul jocului video Cyberpunk 2077, acest comic urmărește povestea Nadiei, o operativă Trauma Team International, un serviciu medical de urgență foarte tehnologizat. Seria explorează provocările și dilemele morale care apar într-o lume în care cibernetica și modificările corporale sunt comune.

Judge Dredd – Într-un viitor post-apocaliptic, judecătorii sunt ofițeri de poliție cu autoritatea de a aresta, condamna și executa infractori. Urmărește personajul Judge Dredd în timp ce menține ordinea în megalopolisul Mega-City One.

The Invisibles – O serie care explorează un război secret între forțe opuse ale anarhiei și controlului, cu teme de îmbunătățire mentală și manipulare a realității.

Akira – Plasat într-un Neo-Tokyo post-apocaliptic, urmărește pe Kaneda și Tetsuo, acesta din urmă dezvoltând puteri psihice devastatoare ca urmare a experimentelor guvernamentale.

Lazarus – Într-un viitor distopic dominat de familii feudale, fiecare familie are un “Lazarus”, un războinic modificat genetic și îmbunătățit care le protejează interesele.

Descender – Povestește despre un băiat robot într-un univers în care roboții sunt vânați și distruși, explorând teme de inteligență artificială și umanitate.

Tokyo Ghost – Plasat într-un viitor în care populația este dependentă de tehnologie și divertisment digital. Urmărește doi polițiști care încearcă să mențină ordinea în această lume haotică.

Y: The Last Man – În viitorul apropiat, o ciumă necunoscută a ucis toți mamiferele masculine, cu excepția unuia, Yorick Brown. Seria explorează teme de gen, supraviețuire și reconstrucție socială.

The Metabarons – Povestește despre o dinastie de războinici superumani într-un univers distopic, explorând teme de îmbunătățire genetică, cibernetică și onoare.


De asemenea, în cărți:

Neuromancer de William Gibson – Plasat într-un viitor în care cibernetica și cyberspace-ul domină, urmărește un hacker care este însărcinat să ducă la bun sfârșit o ultimă misiune în realitatea virtuală.

Snow Crash de Neal Stephenson – Un viitor în care realitatea virtuală este omniprezentă, urmărește un hacker și un samurai de pizza care trebuie să oprească un virus informatic care amenință lumea.

Do Androids Dream of Electric Sheep? de Philip K. Dick – Într-o lume post-apocaliptică, un vânător de recompense trebuie să retragă androizi fugari, explorând teme de identitate și umanitate.

Altered Carbon de Richard K. Morgan – Într-un viitor în care oamenii își pot transfera conștiința între corpuri, un fost soldat este însărcinat să rezolve o crimă misterioasă.

The Diamond Age de Neal Stephenson – Urmărește povestea unei fete într-un viitor în care nanotehnologia a transformat societatea, explorând teme de educație și îmbunătățire.

Oryx and Crake de Margaret Atwood – Un viitor devastat de experimente genetice și biotehnologice, explorează consecințele manipulării genetice prin ochii protagonistului Snowman.

The Windup Girl de Paolo Bacigalupi – Plasat într-un viitor devastat de schimbările climatice și manipularea genetică, urmărește diverse personaje care luptă să supraviețuiască într-un Bangkok distopic.

Brave New World de Aldous Huxley – Un clasic distopic care explorează un viitor în care tehnologia reproductivă și controlul social au creat o societate aparent perfectă, dar profund tulburătoare.

The Moon is a Harsh Mistress de Robert A. Heinlein – O colonie lunară se revoltă împotriva controlului Pământului, explorând teme de autonomie, inteligență artificială și tehnologie avansată.

The Quantum Thief de Hannu Rajaniemi – Într-un viitor post-umanist, un hoț legendar este eliberat dintr-o închisoare virtuală pentru a îndeplini o misiune care necesită inteligență și tehnologie avansată.

editat de Paolo Botti

© Tutti i diritti riservati. Riproduzione consentita solo chiedendo permesso a info@amicidilazzaro.it
(non verrà concesso a siti con pubblicità/ads o per usi commerciali)

© All rights reserved. Reproduction allowed only with permission from info@amicidilazzaro.it
(it will not be granted to sites with advertising/ads or for commercial uses)

rosary-1757427_1280

Forța Rozariului

GWB LB DIGITAL 12:35 Statements with Pope John Paul II.

Vom sta în picioare (Ioan Paul al II-lea)